Top sectoare in Tranzactii Imobiliare.
Te-ai intrebat vreodata in ce sector din Bucuresti se vand cele mai multe apartamente? Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a publicat pentru prima data numarul tranzactiilor Unitatilor Individuale atat la nivel de sector,cat si la nivel de Resedinta de Judet, pentru luna mai 2025. Haideti sa vedem impreuna care a fost Topul sectoarelor in Tranzactii Imobiliare.
Sectorul 1 conduce detasat, avand o cota de piata de 23% din tranzactiie efectuate in Bucuresti. Sectorul 3 vine puternic din urma, cu 20% cota de piata, 682 de tranzactii, probabil pe baza proiectelor dezvoltate in zona Theodor Palady. Locul 3 pe podium ii este rezervat Sectorului 6, cu 572 de tranzactii, ceea ce se tranduce in 17% cota de piata.
In Sectoarele 2 si 4 s-au tranzactionat peste 500 de unitati, ceea ce le aduce o cota de piata de 16%, respectiv 15%. Sectorul 5 sta cel mai prost, cu doar 297 de unitati individuale tranzactionate, 9% din totalul tranzactiilor efectuate in luna mai, 2025.
Atentie, dupa cum spuneam si in articolul „Ia-le de unde nu-s: Cate apartamente s-au vandut in Bucuresti?”
cele 3388 unitati individuale tranzactionate nu insemna ca avem 3388 de apartamente si case tranzactionate. Dupa calculele mele undeva la 30% din aceste tranzactii sunt locuri de parcare si boxe. In concluzie ramanem cu aproximativ 2300 de case si apartamente vandute lunar.
M-am uitat de curiozitate si pe principalele portaluri imobiliare si am gasit pe Imobiliare.ro peste 31.000 de anunturi, respectiv 22.000 pe Storia. Imoradar care spune ca identifica anunturile unice are listate 28468 de apartamente de vanzare.
Asta insemana ca daca de maine nu ar mai iesi nimic nou la vanzare ne-ar trebui 12 luni pentru a tranzactiona tot stocul de locuinte disponibil astazi.
Si tineti cont ca din cele 12-13.000 de apartamente nou construite anual in Bucuresti doar cateva sunt promovate, astazi sunt 411 anunturi unice, conform imoradar.
Cu alte cuvinte, daca esti in situatia de a vinde o proprietate concurenta este foarte puternica iar lichiditatea destul de mica.
Dar de ce unii vand rapid, in 2-3 saptamani iar alti proprietari stau in piata ani intregi? Raspunul, pe scurt, este pret sau marketing desi, de cele mai multe ori este pret si marketing … dar despre asta intr-un episod viitor.
In Bucuresti sunt putin peste 900.000 de locuinte (888857 erau in 2020, din pacate Tempo Online, platforma celor de la INS este picata si nu se poate verifica la zi), ceea ce denota o lichiditate extrem de scazuta, de 0,264% tranzactii din total stoc efectuate la nivelul lunii mai.
Dar haideti sa mergem putin si in tara. Daca vreti odatele complete puteti citi articolul lui Alex Ciutacu- Premieră: Câte locuințe s-au vândut în orașul tău? Datele oficiale pe fiecare municipiu și pe fiecare sector din Capitală, dezvăluite pentru prima dată de pe termene.ro, in care aveti inclusiv tranzactiile cu terenuri sau total tranzactii.
Am ales sa ma rezum in acest articol doar la Tranzactiile Unitatilor Individuale raportate de ANCPI.
Cat de importante sunt resedintele de judet in piata imobiliara?
Cred ca ne putem da seama despre acest lucru analizand ponderea tranzactiilor efectuate la nivel de resedinta de judet, in total tranzactii efectuate in respectivul judet.
La nivel national, daca scoatem Bucurestiul din calcul, 60% din tranzactii se fac in orasele Resedinta de Judet. Si asta cu Ilfov la pachet in care Resedinta de judet este Buftea, in care s-au facut luna trecuta 27 de tranzactii, undeva la 3% din imobilele tranzactionate la nivel judetului Ilfov.
Bucurestiul detine singur, fara a lua in calcul Ilfovul, 27% din totalul tranzactiilor facute la nivel national, echivalentul a 30 de judete, din 42.
In opinia mea tranzactiile imobiliare nu vorbesc doar despre economie si puterea de cumparare ci si din punct de vedere social si al increderii in viitor. Avem 13 judete in care nu s-au facut mai mult de 100 de tranzactii, incepand cu Teleorman, 10 tranzactii in tot judetul, intr-o luna intreaga, continuand cu Calarasi, Ialomita, Giurgiu, Olt, Tulcea, Covasna, Salaj, Botosani, Alba, Bistrita Nasaud, Vrancea si Mehedinti. Vaslui, Gorj, Buzau, Braila si Dambovita nu sunt nici ele departe.
Timis, Ilfov, Cluj, Constanta, Iasi si Brasov sunt campioane la nr de tranzactii, avand aproximativ 50% cota de piata, daca scoatem Bucurestiul din calcul. Acestea sunt si judetele in care se construieste cele mai multe apartamente noi.
Concluzii?
Am recomandat intodeauna celor care vor sa inteleaga mai bine piata imobiliara raportul realizat de Banca Mondiala – “ORAȘE MAGNET Migrație și navetism în România”. Desi e vechiut, de prin 2017, e cea mai buna baza de pornire. Nu as lasa niciodata un primar sa fie instalat pana nu da un test din acest raport.
Datele de tranzactionare, desi ne uitam la o singura luna (ideal ar fi anual) ne arata o Romanie profund urbanizata, in care oamenii vin in orasele in care pot castiga mai bine, respecitv pot trai mai bine. Orasele sau judetele care nu au reusit sa tina pasul vor deveni usor, usor orase fantoma, abandonate.
Pe de alta parte daca orasele magnet nu vor tine pasul in dezvoltarea de noi locuinte cu ritmul cererii presiunea pe pret va fi imensa. Uitati-va la numarul tranzactiilor, cateva sute lunar. Cat de greu e ca intr-un oras ca Timisoara sa gaseti cateva sute de oameni care castiga bine, pentru a plati un pret mai mare. Despre Bucuresti nu mai discut, in acest ritm, foarte curand, va deveni un dezstru pe partea de accesibilitate.
Un articol din seria #StiiDeLaG
